, Der Deutsche Orden in der Zeit der Kalmarer Union, pp.1397-1521
, Colloquia Torunensia Historica, vol.10, p.27, 1999.
, AErkekonge og aerkebiskop. Nye traek i dansk kirkehistorie 1376-1536, Scandia, vol.23, pp.45-47
, Archiregem Regni Daniae, pp.208-211, 1993.
, King Christian I and Queen Dorothea's Journeys to Rome and the Foundation of the University of Copenhagen, Denmark and Europe in the Middle Ages, c. 1000-1525: Essays in Honour of Professor Michael H. Gelting, Farnhem, Ashgate, pp.140-141, 2014.
, Românii în Europa medievala? (între Orientul bizantin ?i Occidentul latin). Studii in onoarea Profesorului Victor Spinei, Dumitru ?eicu, Ionel Cândea, pp.303-416, 2008.
, The Cambridge History of Scandinavia, op. cit, pp.743-750
, Trebuie precizat c? regii danezi produceau ?i emisiuni monetare separate pentru Holstein sau Suedia, dar urm?rirea acestora iese, Nordisk numismatisk årsskrift (Scandinavian numismatic journal), pp.73-92, 1955.
, Quellen und Studien zur Verfassungsgeschichte des Deutschen Reiches in Mittelalter und Neuzeit, Bd. IV, Heft, vol.2, 1910.
, Teutsche Nation und Eidgenossenschaft: der Zusammenhang zwischen Türken -und Burgunderkriegen, Historische Zeitschrift, vol.253, issue.1, pp.561-602, 1991.
, die Burgunderkriege am Oberrhein und in der Eidgenossenschaft, pp.174-191, 1995.
, Der grosse Christentag zu Regensburg 1471, p.45
, , p.158
, Teutsche Nation und Eidgenossenschaft, pp.570-573
, Dar deja la Nicolae Iorga, Originea s?i desvoltarea statului austriac: zece lec?ii fa?cute la Ias?i în 1917, vol.22, p.93, 19382.
, împ?ra?i romani de na?ie germanic?, zece lec?ii fa?cute la Ias?i în 1917, vol.52, p.39, 19382.
, Geschichtliche Grundbegriffe. Historisches Lexikon zur politisch-sozialen Sprache in Deutschland, vol.V, pp.454-456, 1972.
, Die deutsche Nation: Beobachtungen zur politischen Propaganda des ausgehenden 15, vol.426, 1974.
, Charles the Bold: the Last Valois Duke of Burgundy
, , pp.312-358, 2002.
, Oscar Browning, The Life of Bartolomeo Colleoni, p.66
, Federico III e Cristiano I nella Camera degli Sposi del Mantegna, Mitteilungen des Kunsthistorischen Instituts in Florenz, vol.18, p.232, 1974.
, , p.231
, Diario Ferrarese dall'anno 1476 sino al 1504: appendice al Diario ferrarese di autori incerti, a cura di Giuseppe Pardi, p.197
, Agostino Sagredo [Archivio storico italiano, Ire série, t. VII, I et II, p.309
, Londra, vol.I, pp.36-37, 2007.
, nun?iu papal pe lâng? Frederic al III-lea, arhiepiscop de Gurk ?i cardinal tituli sancte Marie Nove, a se vedea: Norman Housley, Crusading and the Ottoman Threat, Pentru acest mare agent al cruciadei târzii (1435-1505) canonic al bisericii din Saintes (Franta), pp.13-20, 2012.
, Deliberationes et advisamenta Oratorum la care, din nou, papa a prezentat remarcile sale am?nun?ite Ultramontanorum super generalibus considerationibus S.D.N. de expeditione contra Turcos. La observa?iile ambasadorilor papa aduce rem?rcile sale extrem de detaliate Ibidem, Este vorba în mod concret de opiniile ?i comentariile ambasadorilor "ultramontani" pe marginea discursului general al papei Inocen?iu VIII despre r?zboiul anti-otoman, f?cut la inaugurarea congresului: Ibidem, vol.II, pp.429-436
, Al treisprezecelea apostol, op. cit., p. 161 p?rea ?i mai ferm: "? Daci [sigur valahii (românii) din Moldova ?i ?ara Româneasc?, p.48
, Regarding the armies to be created, theree were seen as necessary, two on land and a third, constantly [in operation] at sea. For the time being, it was considered that our most holy lord, with the princes and powers of the Italian nation, would make up one army; his Imperial Majesty, the most serene king of the Romans, the Hungarians, Bohemians, Poles, Danes, and all the kings, princes, and powers of the German nation would make up another; and he most serene kings of France, Documents on the Later Crusades, p.165
, Din nou ambele sintagme sunt crea?ii conceptuale tipice -adic? preten?ioase ?i lipsite de sens -de genul celor care greveaz? opera lui Alexandru Simon pân? la limita incomprehensibilit??ii cf. Idem, Partir en croisade à la fin du Moyen Âge. Financement et logistique, pp.307-330, 2015.
, O ?tire inedit? despre ?tefan cel Mare, Conservat? în manuscris la Muzeul Batthyaneum din Alba Iulia, fragment editat de Josef Mac?rek, vol.10, pp.1-98, 1924.
, Codex diplomaticus Ecclesiae Cathedralis nec non Dieceseos Vilnensis, fasc, Girolamo Lando, vol.2, pp.237-238, 1932.
, , pp.416-417
, Moldova începuturilor între latinism ?i slavonism, Studii ?i Materiale de Istorie Medie, vol.36, pp.23-42, 2018.
, I Libri commemoriali, vol.VI, p.41, 1904.
, , pp.992-993
, , pp.155-156
, Recueil des traitez de paix, de treve, de neutralité, de confederation, d'alliance, et de commerce, faits par les rois de France, avec tous les princes, vol.I, pp.399-404, 1693.
, Louis XII en Milanais, Actes du 41e colloque international d'études humanistes, 30 juin -3 juillet 1998, Tours, Centre d'études supérieures de la Renaissance, 2003.
, , pp.20-24
, The Conversion of Christian II of Denmark in Roman Catholic Diplomatic Literature, pp.1530-1532
, The Turn of the Soul: Representations of Religious Conversion in Early Modern Art and Literature, pp.39-58, 2012.
, , 1899.
, Nuntiaturberichte aus Deutschland: nebst ergänzenden Aktenstücken. Abteilung, vol.1, pp.1533-1559
, Legation Lorenzo Campeggios 1530-1531 und Nuntiatur Girolamo Aleandros 1531, Deutsches Historisches Institut (Rome), Tübingen, M. Niemeyer, p.45, 1963.
, Nuntiaturberichte aus Deutschland, op. cit., p. 48; Federico Zuliani, pp.45-46
, Oldbreve, Christiania (Oslo), Kommisjonen for Diplomatarium Norvegicum, vol.XVII, pp.1190-1192, 1913.
, The Conversion of Christian II of Denmark, pp.46-50
, , 1899.
, The Conversion of Christian II of Denmark, pp.50-53
, Despre leg?tura dintre cele dou? pericole ce amenin?au Cre?tin?tatea catolic?, a se vedea Stephen A. Fischer-Galati, Ottoman Imperialism and German Protestantism, vol.43, pp.1521-1555, 1959.
, The Conversion of Christian II of Denmark, p.44
, Annales Ecclesiastici..., op. cit, vol.XXXII, p.172
, Reforming the North?, op. cit, pp.267-292
, noteaz? detaliul interesant, furnizat de Campeggio, c? Landsknechts-i din serviciul lui Cristian II erau dintre solda?ii imperiali care jefuiser? Roma în 1527: se subîn?elege c? naufragiul lor era ca o pedeaps? divin? pentru acea f?r?delege, pp.53-55
, Il principe di Danemarch, unico figliuolo maschio al re Christienrno, morse questi giorni di flosso, congrandissima noia et dispiacer di Sua Maesttà, la quale l'amava come figliuolo, Nuntiaturberichte aus Deutschland, p.419
, King in exile, pp.216-217
, Les monnaies du temps moderne. Tome I, contenant les monnaies du Danemark, de la Norvège, de la Suède, du Slesvig et du Holstein, ainsi que une collection de livres numismatiques, vol.3, pp.1-7, 1871.
, Ribe Mønt, Fra Ribe Amt, vol.1, pp.609-612, 1947.
, Catalogue de la collection de monnaies, pp.7-8
, , pp.8-12
, , pp.12-13
, , p.8
, Ribe Mønt, pp.612-613
, Catalogue de la collection de monnaies, pp.17-22
, Pentru cadrul general: Martin Schwarz Lausten, La Riforma luterana in Danimarca e Norvegia, pp.161-176, 1995.
, die Beziehungen des dänischen Königshauses zu Wittenberg in der Reformationszeit, vol.10, 2010.
, Reforming the North?, Documents Illustrative of the Continental Reformation, pp.324-325, 0131.
, Reforming the North?, op. cit, pp.396-398
, Bugenhagen und Dänemark", în vol. Irene Dingel, vol.XIII, pp.229-240, 2014.
, Untersuchungen zum Sakralrecht des protestantischen Herrschers
, Kanonistische Abteilung, vol.74, pp.329-335, 1941.
, Remarques sur la fonction sacramentelle de la royauté au Moyen Âge et à l'époque moderne, Comptes rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres, vol.128, pp.104-105, 1984.
, , p.64
, Reforming the North?, op. cit, p.410
, Reforming the North?, op. cit, pp.417-419
, Ordinatio ecclesiastica regnorum Daniae et Norwegiae et ducatuum Slesvicensis, Holsatiae, etc. anno Domini MDXXXVII , Hafniae, 1537, publica?ie rar? devenit? accesibil? prin Google Books
, Mild measures are of no use': The Danish Church Order (1537), Doctor Pomeranus, and Henry VIII, 2017.
, Kirkeordinansen 1537/39: Det danske Udkast til Kirkeordinansen, 1537.
, Ordinatio Ecclesiastica Regnorum Daniae et Norwegiae et Ducatuum Sleswicensis Holtsatiae etc, 1537.
, Extrase relevante în, Documents Illustrative?, op. cit., nr. 132a, pp.328-334, 1539.
, Property and Virginity: The Christianization of Marriage in Medieval Iceland, p.122, 2010.
, Reforming the North?, op. cit, pp.410-416
, König und Kirche: über das Verhältnis der weltlichen Obrigkeit zur Kirche bei Johannes Bugenhagen und König Christian III. von Dänemark, pp.144-167, 1984.
, Weltliche Obrigkeit und Kirche bei König Christian III. von Dänemark (1536-1559)
, Die dänische Reformation vor ihrem internationalen Hintergrund / Danish Reformation against its international background, Vandenhoeck & Ruprecht, vol.46, pp.91-108, 1990.
, Reforming the North?, op. cit, pp.400-403
, Humanism and the Medieval Past, p.173
, Reforming the North?, op. cit, pp.419-421
, The Nordic Languages: An International Handbook of the History of the North Germanic Languages, vol.II, pp.1207-1208, 2005.
, Reforming the North?, op. cit, pp.500-501
, Humanism and the Medieval Past, p.172
, Comentariul nuan?at ?i perfect contextualizat al profesorului nostru face aici complet? abstrac?ie, ?i pe bun? dreptate, de orice aluzie la Re de Dacia. Despre întâlnirea dintre domn ?i sultan de la Constantinopol în martie-aprilie 1498, cf. Nagy Pienaru, Acest document de o deosebit? importan?? pentru ideea romanit??ii române?ti este reluat în traducere în Re de Dacia, vol.I, pp.394-395, 2018.
, Despre importan?a acesteia în istoria cartografiei, a se vedea Karl Marcus Kriesel, Papers of the Michigan Academy of Science, Arts, and Letters, vol.52, pp.289-295, 1967.
, The Ptolemaic Wall Map: A Lost Tradition of Renaissance Cartography, Viator, vol.45, pp.361-389, 2014.
, , p.84
, Alexandru Andrei" (o eroare de lectur?), fratele catolic presupus îngropat c. 1355 în mormântul 10 de la Curtea de Arge?, alias AL WA. De notat c?, de?i însu?i titlul c?r?ii se bazeaz? pe interpretarea inscrip?iei inelului cu camee din mormântul 10, în lucrare nu apare nici o reproducere recent? în culori a acesteia. Alegerea editorial? nu este inocent?: ea ar fi revelat imediat c? avem de a face cu alt? eroare fatal? de lectur?, grupul final MA fiind de fapt clar vizibil. Absen?a acestui detaliu anume ni se pare deliberat? ?i ridic? mari semne de întrebare asupra mobilul real al autorilor, cu siguran?? nu unul ?tiin?ific. Dar apare în plus ex nihilo ?i un "Alexandru I, vol.35, p.703
, Impunerea unor interpret?ri derezonabile asupra unei documenta?ii care în mod evident concur? în sensul opus este metoda prin care au fost scrise aproape 800 de pagini, caracterizate printr-o be?ie de cuvinte în stil rebarbativ, nesfâr?ite repeti?ii, înv?lm??eal? cronologic? ?i supra-exces hermeneutic. În pofida unei erudi?ii de fa?ad?pres?rat? de nenum?rate erori -apare evident c? haosul este chiar opusul ?tiin?ei. A se vedea Nicolae Constantinescu, Curtea de Arge? în trecut ?i ast?zi: interes ?tiin?ific interna?ional vs. confuzii ?i impostur? autohton?. Vestigiile din Biserica Domneasc? Sf. Nicolae în trei ipostaze -(o necesar? punere la punct), pp.9-46
, Din nou despre biserica "Sfântul Nicolae" din R?d?u?i, SCIVA, vol.69, pp.225-267, 2018.
, Opinii cu privire la cronologia mormântului 10 din biserica domneasc? de la Curtea de Arge? cât ?i pe marginea inelului cu camee descoperit în acesta, SCIVA, vol.70, 2019.
, Forschungen zur byzantinischen Rechtsgeschichte, 29), p. 44-55, care ia not? de un conflict între un punct de vedere "pro-constantinopolitan" ?i unul "anti-constantinopolitan" -lucru exact -f?r? s? observe îns? c? acestea sunt ierarhizate: pentru Vlastaris, bun dialectician, ca orice canonist, primul dominându-l pe al doilea. Ca dovad? suficient?, Vlastaris transfer? pur ?i simplu asupra patriarhului de Constantinopol prerogativele exorbitante ale Dona?iei lui Constantin, detaliu risipite, din diverse motive, în direc?ii l?turalnice. Dac? sursele latine medievale utilizeaz? Dacia pentru a desemna regatul Danemarcei pân? în anii '30 ai secolului al XVI-lea, amintirea Daciei pontice a fost în schimb conservat? în sursele bizantine, p?strând cu fidelitate cadrele geografiei antice 363 . Am v?zut mai sus c? Enea Silvio Piccolomini -studiind la ?coala bizantinilor -a redescoperit printre primii dualitatea geografic? a Daciei, relevând, al?turi de Dacia baltic?, ?i pe cea din zona danubian?. Aceast? luare de con?tiin?? era bineîn?eles legat? de redescoperirea Geografiei clasice a lui Ptolomeu -care descria Dacia danubian? ?i popula?ia ei în tabula IX (Geogr. III, 8. 1-4), distingând-o de Germania ?i Scandinavia. Cunoa?terea acestui monument al ?tiin?ei geografice a fost impulsionat? în Italia de copia greceasc? a cardinalului Bessarion (1453), cu h?r?i de o remarcabil? execu?ie, interesul astfel suscitat impulsionând tip?rirea unei traduceri latine, cu h?r?i somptuoase, Le Patriarcat oecuménique de Constantinople aux XIV e -XVI e siècles: rupture et continuité, pp.429-469, 2007.
, Precizarea privind romanitatea acestora din urm? îi distinge categoric de ceilal?i daci pe care i-am analizat mai sus ?i care, ei, f?ceau parte din na?iunea german?, i.e. danezii. Tu quoque, qui gaudes arcu, volucrique sagitta, / Sarmata, sub gelido ripas ad fluminis Istri / Arcto, porrectis Machmetti viribus auges / Agmina, vicinum bellumque aggrederis armis. Locrorum, Dolopumque manus discrimina miscent / Bellica. Nec tanti mansisti innoxia motus, / Moesia. Nec mediam quam claudit Moesia circum / Dacia Romanis olim possessa colonis. / Nec non Aonidum fontes Beotia sacros, / Ac Thebais Cadmea tenens celsumque sub auras / Parnassum, et scissum geminis Cirrhaque, Nysaque / Phoebo olim Bacchoque sacris jussa agmina mittit./ Epirus regnata olim de stirpe creato/ Aeacidum Pyrrho, Romana lacessere Marte/ Regna auso, Teucrum sequitur nunc signa, ducisque / Auxiliis auget Machmetti robur, et armis. / Illyricae et gentes pugnaces barbara et ipsae / Arma juvant, unde era plecat s? studieze limba greac?, amintirea Daciei danubiene: umanistul Ubertino Posculo din Brescia
, Semnifica?ia etnonimelor arhaizante daci ?i ge?i în izvoarele bizantine din secolele X-XV, Evolu?ia sensului denumirii de «Dacia». Încercare de analiz? a raportului între terminologia politico-geografic? ?i realitatea ?i gândirea politic?, vol.22, pp.57-83, 1969.
, La signification des ethnonymes des Daces et des Gètes dans les sources byzantines des X e -XV e siècles, vol.2, pp.115-131, 1991.
, Men?ionarea Daciei într-un scurt tratat de geografie din perioada bizantin? târzie, Arheologia Moldovei, vol.33, pp.309-314, 2010.
, Trading Territories: Mapping the Early Modern World, pp.31-37, 1998.
, Pentru o analiz? detaliat?: Gudmund Schütte, Ptolemy's Maps of Northern Europe: a Reconstruction of the Prototypes, 1917.
, Am tratat întregul fragment ?i contextul s?u în Dan Ioan Mure?an, Les Roumains et le siège de Constantinople (1453)
, Mélanges Nicolas Vatin, Ed. Peeters, în curs de apari?ie 2020
, Analekten der mittel -und neugriechischen Literatur, t. III, Thr?nos t?s K?nstantinoupole?s = Klage um Konstantinopel / nach der Pariser Handschrift zum ersten Male herausgegeben und metrisch übersetzt; als Anhang: Ubertini Pusculi Brixiensis Constantinopoleos libri IV: nach der venezianischen Editio princeps, Leipzig, O. Wigand, 1857, p. 63*.; trad. fr. Vincent Déroche, Nicolas Vatin, p.366, 2016.
, Studi per sessant'anni della Biblioteca Romena di Freiburg, Gli umanisti italiani e l'etnonimo medievale dei romeni. Una nuova fonte, pp.9-23, 2011.
, Lo "Strategicon adversum Turcos" di Lampugnino Birago, Roma, Istituto storico italiano per il Medio Evo, 2016.
, un umanista serbo-dalmata del tardo Quattrocento: vita e opere, pp.128-130, 1981.
, , pp.98-99
, , p.99
, , p.100
, Mediam provinciam incolunt Valachi, de quibus Ptolomaeus ita refert, p.101
, commemorat Ptolomaeus") etc. Alte autorit??i utilizate sunt Strabon ?i unii istorici romani, Martino de Segono încercând s? sintetizeze tot ceea ce, p.116
, Lucruri noi despre ?tefan cel Mare, Analele Putnei I, vol.1, pp.88-89, 2005.
, , pp.136-137
, Ca s? fim riguro?i, trebuie notat c? editorul lui Segono ?i, printre multe altele, al surselor privitoare la C?derea Constantinopolului, nu se numea "Angelo", cum se men?ioneaz? eronat de câteva ori, p.175, 1918.
, Basarab Laiot?, domn al ??rii Române?ti: preliminarii la o monografie, Studii s?i materiale de istorie medie, vol.32, pp.156-157, 2014.
, Sigismondo dei Conti sau Stefano Infessura), ci ?i pentru c? expedi?ia anti-otoman? pl?nuit? de episcopul dalmat nu a mai avut niciodat? loc 379 . Martino Segono a cunoscut îns? postum o soart? mai favorabil? în mediile vene?iene, unde lucr?rile sale au fost utilizate de Marcantonio Coccio Sabellico (1436-1506), marele istoric vene?ian care ?i-a tip?rit al doilea volum al istoriei sale Enneades doar la câteva luni de la moartea lui ?tefan cel Mare 380 . Este vorba tocmai despre primul istoric oficial al Vene?iei, func?ie public? în care fusese numit printr-un privilegiu dogal ?i în care va fi continuat, printre al?ii, de Pietro Bembo, evocat mai sus. Opera lui este a?adar perfect plasat? pentru a furniza îndelung c?utata perspectiv? oficial? vene?ian? asupra Daciei. Iat? îns? c? Sabellico, dup? ce a preluat pe zeci de pagini nara?iunea lui Martino Segono, las? pur ?i simplu la o parte întregul pasaj privindu-l pe Re de Dacia. Cum explic? Pertusi în nota editorial? aferent?, p.89
, , pp.69-70
, Secunda pars Enneadvm Marci Antonii Sabellici ab inclinatione Romani Imperii vsqve ad annvm M.D.IIII.: cvm epitome omnivm librorvm et indice litterarvm ordine diggesto, Impressum Venetiis per Magistrum Bernardinum Vercellensem, vol.II, pp.1498-1504
, Marcantonio Coccio detto Sabellico (1436-1506), Dizionario Biografico degli Italiani, vol.26, pp.510-515, 1982.
, , p.137
, Aparent, Alexandru Simon ignor? pân? ?i faptul c? Agostino Pertusi, inoportun rebotezat "Angelo", este de fapt la originea confuziei dintre ?tefan cel Mare ?i Re de Dacia. Prudent, istoricul italian s-a limitat îns? la o simpl? întors?tur? de fraz?, Care se aventureaz? chiar s? îl identifice în mod cu totul implauzibil cu ?tefan cel Mare, de?i observ? c? acesta nu avea s? moar? decât în 1504, p.325
, Trading Territories, pp.93-101
, ale c?rui concluzii la acest capitol se întâlnesc aproape în întregime cu cele la care am ajuns ?i noi în urm? cu aproape dou? decenii: a se vedea Dan Ioan Mure?an, Rêver Byzance. Le dessein du prince Pierre Rare? de Moldavie pour libérer Constantinople, vol.I, pp.252-258, 2001.
, ? ????? ?????????: ??? ????? ?????? ?????????? ??????????, ????????? ???????: ????? ?????????? ????????? ???, vol.6, pp.55-63, 1956.
, The Syntagma of Matthew Blastares?, pp.137-138
, Aceast? Dacie care se g?se?te în c?r?ile de geografie începe acolo unde iese din munte, urmeaz? muntele pân? la Mure? ?i continu? prin Ru?ava [Or?ova] pân? la Dun?re ?i urmeaz? Dun?rea pân? la mare iar de-a lungul m?rii pân? la Nistru. Aceasta este întâia eparhie a Ohridului
, El ne este cunoscut prin preluarea sa în secolul urm?tor, c?tre 1528, când egumenul Macarie de Hilandar s-a servit de lucrarea lui Cantacuzino pentru explicarea geografiei ecleziastice a celor ?ase provincii încredin?ate de Iustinian prin Novelele XI ?i CXXXI funda?iei sale, arhiepiscopia Iustinianei Prima, stabilit? în anul 535 ?i reconfirmat? zece ani mai târziu: Dacia mediterranea, Dacia ripensis, Praevalitana, Dardania, Moesia superioar? ?i Pannonia 387 . Dup? recucerirea Bulgariei de c?tre Vasile al II-lea Bulgaroctonul (1018) fostul sediu al patriarhiei bulgare de la Ohrida a fost bizantinizat, fiind extinse asupra lui prerogativele arhiepiscopale ale Iustinianei Prima, printr-o identificare de altfel inexact?. Reconfirmat în sec. XIII de împ?ratul Mihail al VIII-lea Paleolog, acest privilegiu a fost integrat în 1335 în Sintagma alfabetic? a lui Matei Vlastaris, atât în versiunea greceasc?, cât ?i în traducerea slavon? elaborat? în jurul anului 1342 388 . Problema este c? traduc?torul în slavon? a transformat cele ?ase regiuni în ?apte, uitând Pannonia, Acest fragment, prea scurt pentru a fi o scriere de sine st?t?toate
, Dacia prima: hotarul din p?r?ile de miaz?noapte ajunge pân? la Rusia Mic? ?i pân? la Ha?eg; iar hotarul dinspre apus, pân? la râul Tisa, care coboar? din ??rile numite Ghermania, care este Ungaria; hotarul dinspre miaz?zi, marele ?i sl?vitul râu Dun?rea, care coboar? de la râul Tisa spre Marea Neagr?, pân? la Nistru; hotarul dinspre p?r?ile de r?s?rit, Nistrul, râul mare, al c?rui curs desparte Tataria ?i Dacia, care este ?ara Muldovlahia ?i Ungrovlahia, care ?i Muntenia se cheam?. Iar hotarul Misiei de Sus: dinspre apus, Dalma?ia, pân? la Marea de Apus, acum se nume?te Skenderia ?i ?ara Cernoevicilor, pân? la îns??i Sava, râu mare, ?i pân? la Siracuza, care este Dubrovnicul; dinspre miaz?zi, Machidonia, care este ?i se nume?te acum Serez; dinspre r?s?rit, Trachia, care este Drenopole, pân? la Dun?re, râu mare; iar hotarul dinspre miaz?noapte, marele râu Sava ?i de asemenea Dun?rea, cum s-a spus ?i mai înainte, ?i pân? la la Ghermania, care este Ungaria. Iar cea numit? Mediteranea, acum este Ha?egul, Ardealul ?i Muncaciul, se întinde pân? la râul Tisa, asemenea nume primindu-le acum, iar Mediteranea este numit? dup? socotelile geografilor, îns? marginea ei se cheam? acum Mehadia
, Ne?tiind ce s? fac? cu atâtea regiuni care nu mai aveau loc la sud de Dun?re, Macarie de Hilandar le-a proiectat pur ?i simplu la nord de fluviu. Astfel c?, a?a cum a notat just profesorul Andrei Pippidi: "... nu cucerirea lui Traian ci distribu?ia administrativ? ordonat? de Iustinian a furnizat un punct de plecare pentru memoria care, sub Imperiul bizantin ?i sub succesorul s?u otoman, T?lm?cirea (tâlcovania) lui Macarie trebuie în?eleas? în sensul de "interpretare
, ? ????? ?????????, pp.63-64
, The Syntagma of Matthew Blastares?, op. cit, p.139
, Despre aspectul geografic al jurisdic?iei Iustinianei Prima în cadrul politicii imperiale a întemeietorului s?u eponim, a se vedea remarcabila lucrare a lui Stanislaw Turlej, Justiniana Prima: An Underestimated Aspect of Justinian's Church Policy, analiza Novelei XI) ?i p, pp.80-86, 2016.
, The Syntagma of Matthew Blastares?, pp.121-127
, The Syntagma of Matthew Blastares?, pp.138-139
, Date noi cu privire la Macarie tipograful, Studii, vol.16, pp.432-433, 1963.
, Unde ?i când a luat fiin?? legenda despre atârnarea canonic? a scaunelor mitropolitane din ?ara Româneasc? ?i din Moldova de Arhiepiscopia de la Ohrida, Biserica ortodoxa? româna?, vol.85, pp.986-999, 1967.
, The Syntagma of Matthew Blastares?, p.139
, Les pays daciques'", art. cit, pp.380-381
, Les pays daciques, p.386
, Tit Simedrea, art. cit, pp.981-985
, Tradi?ia politica? bizantina? în ?a?rile române în secolele XVI-XVIII, Bucarest, pp.158-166, 1983.
, Soliman le Magnifique et son temps, Actes du Colloque de Paris, Galeries Nationales du Grand Palais, pp.511-528, 1990.
, în 10 iunie 1544 sultanul otoman reconfirma lui Prohor dreptul de a percepe impozitele ecleziastice în ??rile Române, cum o f?cea "de mai mul?i ani, Les relations des pays roumains avec l'archevêché d'Ohrid à la lumière de documents turcs inédits, vol.19, pp.655-658, 1981.
, De efectele acestei falsific?ri istoriografia român? abia reu?e?te s? se desprind?. A se vedea mai recent: Victor Alexandrov, The Syntagma of Matthew Blastares?, op. cit, a c?rui demonstra?ie impecabil? dep??e?te de departe argumentele reunite de Alexandru Elian, în fine publicate postum: Idem, vol.36, pp.381-424, 2018.
, «Les relations des pays roumains avec l'archevêché d'Ohrid à la lumière de documents turcs inédits, La 7 decembrie 1544 sultanul restaura jurisdic?ia lui Ieremia, cu concursul domnilor români: Mihai Maxim, vol.19, pp.658-661, 1981.
, , pp.257-265
, Patriarhia ecumenic? ?i ?tefan cel Mare. Drumul sinuos de la surse la interpretare, În memoria lui Alexandru Elian, vol.109, pp.175-178, 2008.
, Nu mai are rost s? insist?m aici asupra confuziei anacronice a acestei prerogative cu conceptul de autocefalie din ecleziologia ortodox? modern?, eroare grav? care a f?cut carier? în istoriografia român?, excluderea programatic? a rolului Marii Biserici având ca efect eludarea tuturor surselor privind-o pe aceasta. Cum am putut constata îns? prin analiza cazului danez, dreptul regal de patronaj nu elimina rolul Papalit??ii, ci se întemeia dimpotriv? pe acordul acesteia, pp.163-164
,
, -1548): kaiserlicher Orator, nominierter Erzbischof von, vol.XIX, pp.79-108, 1489.
, Sonderbotschafter Johann von Weeze: Administrator des Stiftlands von 1537-1548
, Zwischen Fichtelgebirge und Böhmerwald, pp.180-205, 1998.
, Politica Habsburgilor fa?a? de Transilvania în timpul lui Carol Quintul, pp.85-86, 1945.
, Vetera monumenta Slavorum Meridionalium, pp.634-636
, culese, adnotate ?i publicate de Nicolae Densusianu, vol.4, pp.103-104, 1894.
, Petru Rare? ?i politica oriental? a lui Carol Quintul, AARMSI, ser. III, vol.17, pp.247-248
, , p.96
, Petru Rare? ?i politica oriental?, pp.248-253
, Documente privitoare la istoria românilor: culese din arhivele din Simancas, pp.15-32, 1940.
, Fürstentum Siebenbürgen, pp.65-85, 19111.
, The Sixteenth Century, The Papacy and the Levant, vol.III, p.434, 1984.
, Adeva?rata Dacie pare s? fi fost numai una: cea n?scut? de Matia ?i de ?tefan cel Mare (sic !) ?i perpetuat? de acesta din urm? ?i de urma?ii s?i legitimi, Visternicul Matia?: Am aci scrisul vl?dichii de Lund, p.96, 1910.
, Documente privitoare la istoria Românilor, volumul II-1, 1451-1575, vol.160, p.204, 1891.
, Petru Rare? ?i politica oriental?, pp.254-255
, Rare? s-a confruntat din nou atunci cu felonia alor s?i, conform unei scheme recurente; complotul pârc?labului de Ciceu ?i al episcopului Anastasie al Vadului ?i al Feleacului, ce doreau s? taie capul domnului lor spre a-l trimite lui ?tefan al V-lea, e?u? îns? lamentabil, f?pta?ii fiind alunga?i cu ocar?: Grégoire Urechi, texte roumain avec traduction française, notes historiques, tableaux généalogiques, glossaire et table par Emile Picot, pp.320-323, 1878.
, The Papacy and the Levant, vol.III, p.478
, , vol.IV, p.567
, Petru Rare? între sultan ?i lumea cre?tin? în 1541-1542 dup? noi izvoare polone -Solia hatmanului Petru Vartic din 1542, Revista Istorica?, S.N, vol.1, pp.687-704, 1990.
, , pp.260-262
, prin activitatea lui diplomatic?, istoria Daciei danubiano-pontice la finele primei jum?t??i a secolului al XVI-lea. Dup? bune ?i loiale servicii in graciam Romanorum Imperatoris nec non Regis Ferdinandi, Ioan de Lund muri în 1548, fiind îngropat, ca episcop al locului, în biserica Sfânta Maria de pe insula Reichenau a lacului Konstanz. Un maiestuos, dar sobru, monument funebru preciza astfel statutul s?u canonic: Reverendissimus in Christo pater ac dominus, în revist? atest? faptul c? ultimul arhiepiscop al Daciei nordice a marcat decisiv
, Merit? subliniat? coinciden?a temporal? dintre suprimarea Daciei baltice în 1536-1537 de c?tre noul regat modern al Danemarcei, fondat de Cristian III-lea pe principiile Reformei protestante ?i redescoperirea Daciei pontice de c?tre c?rturarii români ai lui Petru Rare?
, Byzance et l'Europe: l'héritage historiographique d'Évelyne Patlagean: actes du colloque international, pp.55-72, 2011.
, Un large Moyen Âge?: l'oeuvre de Jacques Le Goff et les études byzantines: actes de la journée d'études internationale, vol.1, 2018.
,
,
, Academicianul Nicolae Edroiu (1939-2018)
, Profesorul Nicolae Edroiu: cump?tare, con?tiinciozitate ?i competen??
, Nicolae Edroiu -un dasc?l al lini?tii sufletului meu
, Descoperirile de la Qumran între anii 1970-1980
, 24 2. Con?tiin?a -ca loc de împlinire a legii
,
, Reflec?ii asupra originii institu?iei voievodale în Evul mediu românesc
, Libertinii din Transilvania în secolul al XIII-lea
,
,
, Legenda despre Împ?ratul Carol cel Mare ca fondator al Clujului ?i memoria institu?ional? a Imperiului în Ostsiedlung
,
,
, Regele Daciei" din "Familia Basarabilor" -m?rturii despre români ?i domnii lor din secolul al XV-lea
,
,
, Re de Dacia -monarh baltic sau pontic? M?rturia lui Francesco Filelfo, § 1. Cuius est Dacia? Inven?ia pontifical? a Daciei nordice
, 92 § 6. Mar?ul triumfal spre Roma (Romzug) al regelui cre?tin al Daciei: 1474
, 123 § 10. I Libri commemoriali della Republica ?i "Dacia vene?ian?"
, 151 1. La rivolta dei rustici e la «Fraterna Unio Trium Nationum, pp.1437-1438
, Crociata deviata": la rivolta di Georgius Székely Dózsa (1514), 1467.
,
, Si se fa per danari, sarà Strigonia
, Cardinalul Bakócz Tamás ?i conclavul din anul 1513
,
, Câteva date noi despre impactul Reformei la românii ardeleni în a dou? jum?tate a secolului al XVI-lea, p.186
, Episcopul Sava: martir, sau pribeag?
,
, 198 2. Sus?in?tor ?i ap?r?tor al ortodoc?ilor din afara hotarelor ??rii
, M?surile dispuse ?i propunerile înaintate structurilor administrative superioare
, C?l?tori str?ini în spa?iul românesc. Din capitalele imperiilor la cur?ile domne?ti din Principate (1770-1810)
, , p.221
, 224 4. Imaginea p?storilor români, mocanii ?i bârsanii, la Ioan Slavici (1881)
, Repere imagistice m?rginene ?i coexisten?a contrariilor la superlativ, 1915.
, Diploma Imperial? inedit? din 17 septembrie 1840
, R?zboiul civil american (1861-1865) reflectat în presa din monarhia austriac?, p.244
, Un plan inedit pentru determinarea Croa?iei s? trimit? deputa?i la Viena, propus de un agent austriac
, Mi?carea teatral? din Banatul de munte în oglinda timpului (1875-1990)
, 262 3. Începutul a fost greu... foarte greu, dar ?i mai grea ucenicia! Perioada 1949-1954
,
,
,
,
, Activitatea locotenent colonelului Constantin Gheorghe Ionescu Micandru în fruntea sec?iei de leg?turi externe / sec?iei III "Germania" din cadrul Serviciului Special de Informa?ii (1939-1944)
, Propaganda antiamerican? în obsedantul deceniu: teatrul proletcultist din România, p.306
, Sa?ii bra?oveni ?i Securitatea: de la represiune la supraveghere, pp.1956-1989
, Documente diplomatice italiene despre contextul ini?ierii negocierilor SUA -România din 1956
, Premessa: l'istituzione di un'Università Cattolica in Italia
, Agostino Gemelli per il patrimonio culturale dell'Oriente europeo
, 340 5. P. Mircea Cline?: un sacerdote romeno «unito» per la cura pastorale degli esuli romeni a Milano e la ripresa dell'insegnamento di Lingua e Letteratura Romena in Università Cattolica
, Il lascito di Rosa Del Conte per una stabile presenza della romenistica nell'Università Cattolica del Sacro Cuore
, Redeschiderea Accademiei di Romania la Roma în contextul detension?rii rela?iilor româno-italiene (1965-1969)
, Virgil V?t??ianu -între amintiri ?i ?tiin??
, Patru ipostaze ale conduc?torului providen?ial în imaginarul politic românesc modern ?i contemporan
, Versus Lexicon mediae et infimae latinitatis daco-romanorum
, -uno strumento interno di un progetto nazionale: DIR -Documente Istorice ale României, Glosar de termeni ?i expresii din documentele latine privind istoria medie a României (glosarul galben)
, Versus Lexicon mediae et infimae latinitatis daco-romanorum